Ciugud

Localitatea Ciugud este situată în Podișul Secașelor, pe stânga Văii Mureșului, vizavi de confluența cu râul Ampoi.
Teritoriul administrativ al comunei se intinde pe o suprafata de 4376,98 ha. Din total suprafata, 3182 ha o constituie terenul agricol impartit si acesta la randul lui in: 2023 ha arabil, 977 ha pasuni,159 ha fanete, 23 ha vii si livezi.

Fondul forestier reprezinta 159ha. Intravilanul comunei este de 213 ha Accesul in comuna se face DJ 107 Alba Iulia, Teleac, Hapria si DJ 107C: Alba Iulia, Oarda de Jos, Limba, Ciugud, Drambar.

Prima atestare documentară datează din anul 1246.

Situl arheologic de la Ciugud din punctul “Gorneț” este înscris pe lista monumentelor istorice din județul Alba[2] elaborată de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național din România în anul 2010.

Asezata in podisul Transilvaniei, pe culoarul Alba-Iulia – Turda – Cluj, pe ultimele culmi domoale ale Podisului Transilvanean, culmi ce coboara in larga lunca a raului Mures, acolo unde acesta are confluenta cu raul Ampoi, comuna Ciugud este locul in care traditia se imbina cu modernismul. Ciugudul se invecineaza la nord cu comuna Santimbru si Berghin, la sud cu localitatea Oarda de Jos , la vest cu municipiul Alba Iulia, la est cu comuna Daia Romana; Ca unitate administrativ-teritoriala comuna Ciugud este o comuna de gradul III, cu o populatie calculata la ultimul recensamant ca fiind de 2664 locuitori si are in componenta 6 sate: Ciugud, Limba, Seusa, Drambar, Teleac si Hapria. Satul de centru Ciugud este situat la o distanta de 9 Km fata de municipiul Alba Iulia. Forma de relief predominanta este cea de deal propice pentru pasunat, pentru cultura vitei de vie si a pomilor fructiferi. Zona de lunca intalnim in apropierea raului Mures, zona propice culturilor agricole, in special a cartofului, legumelor, zarzavaturilor, plantelor tehnice, etc. Exceptand satul Hapria toate satele apartinatoare comunei Ciugud sunt riverane raului Mures.

Accesul in comuna se face DJ 107 Alba Iulia, Teleac, Hapria si DJ 107C: Alba Iulia, Oarda de Jos, Limba, Ciugud, Drambar. Comuna detine o retea de alimentare cu apa potabila avand o lungime de 33 de kilometri. Pretul apei potabile practicat pana la data de 31 decembrie este de 1 leu/m3. Reteaua de distributie cu energie electrica acopera intreaga comuna, locuitorii fiind racordati la ea in proportie de 100% Reteaua de distributie a gazelor naturale are o lungime de 21,4 kilometri. In luna iulie 2006 Primaria Comunei Ciugud a depus pentru finantare, in cadrul programului national pentru dezvoltarea infrastructurii spatiului rural, proiectul “COLECTOR CANALIZARE SI STAŢIE DE EPURARE COMUNA CIUGUD”, proiect care a fost declarat eligibil pentru finantare.

Pe teritoriul comunei Ciugud urme de viata umana sunt semnalate inca din neolitic, in mai multe puncte, fie prin locuinte de tip bordei, fie prin unelte de piatra slefuita in deosebi topoare. Cercetarile arheologice au scos la iveala cu ocazia sapaturilor din anii 1978-1987 una din cele mai mari asezari fortificate halstattiene de pe teritoriul Romaniei din prima epoca a fierului asezata in raza satului Teleac in punctul (Gruset si Harburi) pe o suprafata de peste 20 ha si locuita Inca din secolul XI-VII i.e.n.

Teritoriul comunei a continuat sa fie locuit si in perioada Dacica, in ceea a stapanirii romane, asemenea asezari sunt dovedite arheologic la “Varar” din satul Limba si Moraresti din satul Hapria. Numele comunei apare de-a lungul istoriei in documente importante cum ar fi cele doua scrisori trimise de catre episcopul Atanasie Anghel catre Imparatul Leopold.I. Conform acestora, strabunicul lui Atanasie Anghel ar fi fost un anume Truncus Popa Mojszi, sarb venit in Ardeal din Banatul stapanit atunci de Imperiul otoman, care s-a asezat in Poiana (cea din judetul Hunedoara), el si urmasii sai pastorind aici si in satele invecinate, extinzandu-se apoi spre Alba Iulia, unde la 1686 viitorul Vladica isi cumpara o casa, in timp ce fratii sai s-au stabilit in Ciugud.

Satul Ciugud este atestat documentar pentru prima data in anul 1264 printr-un act al Episcopiei Catolice Oradea. Celelalte sate sunt atestate documentar dupa cum urmeaza: Satul Drambar in anul 1315; Satul Seusa in anul 1332; Satul Limba in anul 1339; Satul Hapria in anul 1520; Satul Teleac apare ca stat de sine statator dupa al doilea razboi mondial adica in anul1949. In urma sapaturilor arheologice recente s-au descoperit numeroase obiecte precum si ramasite ale unor foste asezari din prima epoca a fierului. Aceste descoperiri demonstreaza continuitatea civilizatiei pe aceste meleaguri inca din cele mai vechi timpuri. Locuitorii satelor in evul mediu erau serbi (iobagi) pe domeniul Manastirii romano – catolice din Alba-Iulia pana in anul 1852, cand in marele principat al Transilvaniei era desfiintata serbia (iobagia) Locuitorii acestor sate au fost martori si participanti ai unor evenimente importante in istoria Romaniei : -rascoala iobagilor sasi si romani din 1277 impotriva episcopatului de Alba -unirea din anul 1600 sub Mihai Viteazul -Rascoala lui Horea Closca si Crisan din 1784 -Revolutia din1848 din Transilvania -Marea unire din 1.decembrie 1918 si faurirea Romaniei Mari.

Primaria Ciugud

Adresa: Str. Principala Nr. 157, Ciugud, Jud. Alba, CP 517240
Telefon: +40 – 258.84 12 05
Fax: +40 – 258.84 12 05
Email: primariaciugud@yahoo.com
Internet: www.primariaciugud.ro

Copierea textelor, imaginilor etc de pe www.putereagricola.ro este permisa cu conditia de a se preciza sursa (cu link activ) si autorul.

Pentru cei care sunt mandri ca traiesc in Romania si au cunostinta de lucruri utile, frumoase din judetul, comuna, satul lor, ii invitam sa ne trimita informatiile la adresa romania@putereagricola.ro pentru a putea fi postate pe website. Va multumim ca vreti sa faceti parte din comunitatea PutereAgricola.ro!