Avram Iancu

Istoricul comunei Avram Iancu este strans legat de istoria Tarii Motilor, vatra a atator evenimente din istoria poporului nostru.
La randul ei istoria Tarii Motilor si a Vidrei de Sus este strans legata de istoria mineritului de pe Valea Ariesului superior, de evolutia mestesugului prelucrarii lemnului si de activitatea comerciala a acestei zone.

Primele stiri le avem cu cinci secole inaintea erei noastre cand agatarsi cei iubitori de miere si metale nobile au locuit in regiune, iar dupa dansii dacii. Urme materiale care sa ateste prezenta omului preistoric nu s-au descoperit, viata preistorica a fost posibila datorita existentei unui vanat foarte bogat, ape curgatoare bogate in peste si a unui climat mai bland in aceasta zona depresionara.
In epoca bronzului si cea a fierului a fost obtinut aurul preistoric prin spalarea nisipurilor aurifere din albia Ariesului Mic sursa principala de procurare a aurului nativ.Procesul de obtinere a aurului prin spalarea nisipurilor aurifere la Vidra de Sus continua si in timpul ocupatiei romane in Dacia. Astfel, pe malul drept al Ariesului Mic au fost  identificate instalatii pentru exploatarea aurului prin spalare  si chiar steampuri. Urme de steampuri cubice au fost identificate in locurile: (La Veselia Vadoancii)  si Gura Vaii Pestelui.

Marturie a spalarii aurului din aluviuni stau  ingramadirile de movile cu prundisurile spalate in ridicaturile din Lunca Ariesului, movile, acoperite cu iarba si paduri. Astfel de ingramadiri cu prundisuri spalate si asezate sub forma de movile pot fi identificate incepand cu ”Sesul Onului”, “Gura Vaii Pestelui”, pana la ”Gura Vaii lui Balan” si in aval, in satul Cartulesti si in alte puncte din satul Tarsa, in “Haldine” (peste Ariesul Mic vis-a-vis de centrul comunei) si in locul ”La Talicu”. Populatia autohtona a fost crutata si folosita pentru extragerea aurului in folosul fiscului imperial, fiind supusi unui pronuntat proces de romanizare.
Marturie existentei unei populatii romanizate care expoata aurul din nisipul aluvionar, stau descoperirile arheologice intamplatoare. In deceniul VI al secolului al XX-lea, Niolae Jude, taran din satul Tarsa, niveland cateva movile de pietris din jurul casei sale de pe o terasa a Vaii Ariesului Mic, pentru a pune temelia fauriei, a descoperit cateva tuburi de argila folosite la canalizare. Profesorul Popa Mircea , directorul de atunci al Muzeului Memorial le-a datat ca fiind din vremea stapanirii romane.
In anul 1998 au fost descoperite  in punctele de ”La Goia” satul Avram Iancu-Centru si la Niculita Ramtului in satul Tarsa fragmente ceramice antice dintr-o pasta ce predomina culoarea rosu-caramiziu, apartinand secolelor II-III. Fragmentele fiind de olarie romana provinciala. Intre Valea Ariesului Mic, unde in perioada romana se spala aurul si celelalte zone aurifere din Muntii Apuseni, exista un drum roman de legatura. Aurul exploatat de aici, in perioada romana ajungea in monetariile din Siscia, Sirnium si Viminacium, sau probabil pana la Roma.

Administrativ, comuna Avram Iancu se compune din 33 de sate (in 1998) si cel putin din tot atatea cranguri, grupuri mai mici de cate 14-20 case numite si catune sau grupuri mai mari de 50-200 case, izolate mai cu seama in campuri inconjurate de padure aflate la 1-2 km departate de grupurile mai compacte de case ale crangurilor invecinate: Dealul Tebii de Orgesti, Dealul Horghii de Casoaia, Bonti de Martesti, Curse de Cocesti, Gemeni de Cartulesti sau Casoaia, etc. Comuna se subimparte in patru sate mari: Avram Iancu-Centru, Tarsa, Vidrisoara si Incesti (Casa Iancului) de care apartin 33 de sate (in 1998), altadata 38 de sate-cranguri (in 1975). Satele-cranguri sunt cuprinse in cele patru sate mari astfel:

• de Avram Iancu apartin: Avram Iancu-Centru, Carasti, Cocesti, Coroiesti, Gojeiesti, Jojei, Soicesti, Valea Utului;
• de satul Tarsa, cel mai populat sat al comunei, apartin: Achimetesti, Avramesti, Badai, Calugaresti, Casoaia, Candesti, Cartulesti, Orgesti, Cocosesti, Dumadesti, Tarsa, Tarsa-Plai, Plai, si Verdesti;
• de Vidrisoara apartin: Boldesit, Dealul Crisului, dolesti, Patrutesti, Stertesti, Valea Maciului si Vidrisoara;
• de Incesti apartin satele: Heleresti, Incesti, Martesti si Puselesti.

Declinul demografic constant si progresiv (mai ales in ultimele decenii ale secolului al XX-lea) a atras dupa sine disparitia unor cranguri: Curse, Gemeni, Craciunesti, Bonti, Tarnita, Dealul Hijului, sau contopirea satelor mai putin populate cu satele-cranguri mai populate, primele disparand administrativ ca sate, pastrandu-si doar denumirea de crang.

OPORTUNITATI:

• programe de finantare in domeniul infrastructurii
• surse de finantare judetene si guvernamentale
• vecinatatea geografica a comunei cu judetele Bihor, Arad, Hunedoara
• Surse de finantare externe, programe de finantare
• Sprijin din partea autoritatilor judetene, (consiliul judetean, directia de sanatate publica, directia pentru cultura, inspectoratul scolar, etc.)
• Voluntariat local
• programe de finantare/creditare adresate antreprenorilor
• programe de finantare pentru dezvoltare locala
• oportunitatea amenajarii unei pirtii de schi de pe Muntele Gaina – ar putea fi cea mai lunga pirtie din Europa
• valorificarea potentialului de vinatoare si pescuit
• valorificarea plantelor medicinale si a fructelor de padure
• valorificarea superioara a produselor agro-alimentare
• programe de finantare in domeniu social
• plasarea zonei ca prioritate in strategiile nationale de dezvoltare
• alte mijloace de comunicare moderna
• plasarea zonei ca prioritate in strategiile nationale de dezvoltare
• Programe de instruire privind angajatii APL
• Mediatizarea prin pagina web a localitatii

Primaria Avram Iancu

Adresa: str. Cocesti nr. 169
Telefon: 004 0258-786211 / 004 0258 057
Fax: 004 0258-786211
Internet: www.primariaavramiancu.ro

Copierea textelor, imaginilor etc de pe www.putereagricola.ro este permisa cu conditia de a se preciza sursa (cu link activ) si autorul.

Pentru cei care sunt mandri ca traiesc in Romania si au cunostinta de lucruri utile, frumoase din judetul, comuna, satul lor, ii invitam sa ne trimita informatiile la adresa romania@putereagricola.ro pentru a putea fi postate pe website. Va multumim ca vreti sa faceti parte din comunitatea PutereAgricola.ro!