Cricau

Comuna Cricau, o localitate la granita dintre timpuri, este situată la poalele de SE ale Munților Trascăului, la NV de municipiul Alba Iulia. Teritoriul administrativ al comunei Cricău este compus din: CRICĂU – reşedinţă de comună şi localităţile aparţinătoare Craiva şi Tibru, iar principala activitate economică este agricultura cu cele două ramuri ale sale: cultura mare şi creşterea animalelor.

Suprafaţa teritoriului administrativ al comunei Cricău este de 5263,24 ha din care suprafaţa agricolă este de 3492 ha. Cricăul are o suprafaţă de 2798 ha din care suprafaţa agricolă este de 1699 ha.
Din totalul teritoriului administrativ terenurile ocupate de păduri sunt în suprafaţă de 1706,19 ha (Cricău- ha), 65 ha reprezintă alte suprafeţe (curţi şi clădiri, terenuri neproductive, terenuri acoperite de ape).cricau alba

Relieful şi de aici întreg ansamblul de condiţii geografice de pe teritoriul comunei Cricău este marcat de contrastul existent între şesul aluvial al Şardului şi al Mureşului în acelaşi timp care se extind în partea de est şi relieful muntos adiacent Trascăului care cuprinde partea centrală şi vestică. De aici a rezultat o diversificare pe masură a ocupaţiilor locuitorilor, corespunzătoare varietăţii deosebite pe care o prezintă cadrul natural. Cea mai coborâtă altitudine de pe teritoriul comunei se află pe cursul pârâului Cricăului, la ieşirea din teritoriul ei administrativ, iar cele mai ridicate sunt dale de klippele (olistolitele) calcaroase care ies la iveală din flişul cretacic şi anume Piatra Craivii 1074 m, Fabianul 1064 m, Sfredelaşul 1133 m, ca şi de colţul muntelui Drocul care face parte din creasta principală a Trascăului, cu 1177 m. Altitudinea medie a teritoriului comunei este de aproximativ 480 m (care nu, este însă media aritmetică a extremelor, ci media tuturor înălţimilor, calculate pe bazinele hidrografice adiacente.

Relieful endogen -acesta este relieful generat de factorii interni planetari, care acţionează asupra diferitelor segmente de scoarţă terestră, repoziţionându-le pe verticală sau pe orizontală sau generând variate fenomene magmatice, dintre care cele mai spectaculoase sunt desigur, cele vulcanice. In primul rând marele contrast dintre spaţiul montan este un relief generat de factorii endogeni, fiind o structura faliată de mare mare amploare, la vest fiind vorba despre coborârea soclului depresiunii Transilvaniei până la o adâncime de circa 2000 m, iar în est de ridicarea blocului Munţilor Apuseni la înălţimile de peste 1000 m amintite. Capetele dinspre est ale dealurilor de la ieşirea văilor înspre şes marchează în mod frapant grandiosul plan de falie care desparte cele două mari unităţi geografice. Şesul Şardului, cu toate speculaţiile privind sculptarea sa de o fostă vale care l-a traversat (în ipoteze alternativă pe rând au fost implicate cursurile Mureşului, Ighiului, Ampoiului), este, în mod evident, de natură tectonică reprezentând o umplutură de gradenăn care cele 3 pâraie care coboară din Munţii Apuseni au practic aceeasi luncă.

Relieful fluvial reprezintă formele sculptate de cursurile de apă permanente şi nepermanente. Ceea ce este de remarcat pentru teritoriul comunei Cricău, ca de altfel pentru tot sud-estul Munţilor Trascău, este cursul drept al viilor, din momentul în care trec de jumătatea distanţei dintre creasta principală şi şesul Mureşului. Acest lucru se datorează diferenţei foarte mari de nivel, generată pe o distanţă foarte scurtă şi foarte coborâtul nivel de bază al „golfului” graben al Şardului, care, foarte probabil, a reprezentat o arie de subsidenţă continuă în decursul cel puţin al Neogenului. Ca atare, văile s-au aflat permanent şi se mai află încă în curs de adâncire, cursul lor fiind puternic atras de nivelul altitudinal coborât din partea de sud-est. De aici rezultă traseul lor rectilinear în acelaşi timp, se poate vedea cu claritate că ele aparţin unor generaţii diferite de văile Trascăului. O primă generaţie de văi din cadrul acestor munţi este reprezentată de cele care străpung, prin intermediul unor chei, bara muntoasă, cum este valea Intregaldelor ori Geogiului. Generaţia a II-a este reprezentată de cele care ajung cu izvoarele sub culmea principală, cum este cea a Cricăului, iar generaţia a III-a de cele care au izvoarele situate la distanţă faţă de culmea principală, astfel fiind Tibrul şi Craiva. Ca atare, pe teritoriul analizat avem doar văi din ultimele două generaţii, ceea ce înseamnă, o dată în plus, că relieful fluvial din perimetrul Cricăului este tânăr, viguros, în curs de formare, fapt ilustrat prin îngustimea, linearitatea şi adâncirea evidentă a văilor.

Aspecte hidrologice

Cele trei văi ale comunei Cricău nu reprezintă cursuri importante din punct de vedere hidrologic. Debitele sunt mici şi destul de variabile, la Cricău putând a fi estimat ca 1,2 m³/s medie multianuală. În cazul Craivii şi Tibrului, debitele sunt chiar mai mici.Din cauza situării construcţiilor deasupra nivelului albiei cu peste 5 m, mai ales în cazul ultimelor două râuri, efectele eventualelor viituri sunt minimale.

Teritoriul comunei Cricău se încadrează în două unităţi geografice distincte: Munţii Trascăului, în partea de vest şi centrală, şi Culoarul Turda-Alba Iulia, în treimea sa de est, care include vastul şes al Şardului şi capetele dealurilor de la ieşirea celor trei văi care o străbat. Într-o ierarhie regională efectuată la nivel superior putem spune că treimea răsăriteană a teritoriului său este inclusă depresiunii Transilvaniei, iar partea centrală şi apuseană Munţilor Apuseni. Culoarul Turda-Alba Iulia este o depresiune vastă, care alcătuieşte, în cea mai mare parte contactul Depresiunii Transilvaniei cu Munţii Apuseni sudici. Ea corespunde în cea mai mare parte Văii Mureşului între confluenţa sa cu Arieşul şi spre sud-vest se prelungeşte cu aşa-numitul Culoar Orâştie aflat dincolo de îngustarea de la Tărtăria. Este una dintre cele mai importante căi de comunicaţie a Transilvaniei, fiind străbătut de o şosea şi o cale ferată, care asigură legătura facilă, dintre sud-vestul şi nordul Transilvaniei, accesul relativ rapid la acestea fiind un avantaj destul de mare pentru localităţile aflate în lungul râurilor care coboară din Munţii Trascău.

Primaria Cricau

Adresa: Cricau, str. Axente Sever nr.58, cod 517265
Telefon: 0258 -845101 / 0258 – 845019
Fax: 0258 – 845101
Internet: http://www.comunacricau.ro/

Lasă un răspuns


Copierea textelor, imaginilor etc de pe www.putereagricola.ro este permisa cu conditia de a se preciza sursa (cu link activ) si autorul.

Pentru cei care sunt mandri ca traiesc in Romania si au cunostinta de lucruri utile, frumoase din judetul, comuna, satul lor, ii invitam sa ne trimita informatiile la adresa romania@putereagricola.ro pentru a putea fi postate pe website. Va multumim ca vreti sa faceti parte din comunitatea PutereAgricola.ro!