Agricultura judetului

Agricultura judeţului Olt beneficiază de condiţiile prielnice din punct de vedere al reliefului, climei şi solului. Judeţul este mare producător de cereale, plante tehnice, legume, fructe şi struguri.

În cadrul activităţii agricole îşi desfăşoară activitatea două staţiuni de cercetare (una agricolă şi una pomicolă), 22 societăţi comerciale cu profil agricol, o societate de creştere şi îngrăşare a porcilor – în domeniul public.

Ca organizare, în judeţ se disting trei forme principale de expoataţii agricole: familiale simple, care reprezintă mica proprietate, exploataţii agricole organizate asociativ, ce funcţionează ca societăţi agricole cu personalitate juridică, dar fără caracter comercial şi societăţi comerciale create din fostele unităţi de stat.

Judeţul Olt dispune de o suprafaţă agricolă de 433.900 ha.

Din punct de vedere al structurii agricole, se evidenţiază cu un important potenţial viticol comunele Sâmbureşti, Cîrlogani, Dobroteasa, Morunglav, Vitomireşti, Strejeşti, Mărunţei, iar în domeniul legumicol localităţile din lunca Dunarii şi de-a lungul râurilor Olt si Olteţ.

Reprezentativă societate agricolă în judeţ şi, de asemenea, o importantă producătoare de vinuri de marcă, vechi şi curente, din soiurile Cabernet Sauvignon, Merlot, Fetească Regală şi Sauvignon, ţuică şi rachiuri naturale, prune şi mere în stare proaspătă este S.C. VITIPOMICOLA S.A. SÎMBURESTI.

Condiţii de climă

Datorită poziţiei pe care o ocupă în sud-vestul ţării, clima judeţului Olt aparţine tipului temperat–continental. Prin configuraţia reliefului din partea nordică a judeţului, clima are o nuanţă mai umedă, în partea sudică fiind mai aridă. Valorile medii lunare ale temperaturii aerului după staţiile meteorologice din teritoriu sunt 11,3 ºC la Caracal şi 10,9 ºC la Slatina, valori strâns legate de condiţiile generale ale acestei zone unde predomină climatul continental.

Cantităţile medii de precipitaţii variază de la <500 mm în partea de sud-vest a judeţului păna la peste 600 mm în localităţile din extremitatea nordică din cuprinsul Podişului Getic. Prin poziţia pe care o are, la contactul dintre sectorul vestic, mai arid şi cel central, mai umed din cuprinsul Câmpiei Române, judeţul Olt înregistrează o perturbare de la mersul normal al precipitaţiilor medii anuale, cu scăderi de la nord la sud şi apariţia unei porţiuni centrale (axată pe râul Olt la confluenţa cu râul Olteţ), cu precipitaţii sub 500 mm şi chiar sub 300 mm în perioada de vară şi condiţionată de precipitaţii medii în intervalul aprilie-septembrie. Vânturile scot în evidenţă prezenţa unei zone de interferenţă între partea estică a Câmpiei Române (cu vânturi dominante din sectorul estic) şi partea vestică a aceleaşi regiuni (cu vânturi dominante din sector estic), în primul caz fiind vorba de Crivăţ, iar în al doilea de Austru. Cele două văi principale, valea Oltului şi valea Dunării prin particularităţile lor fizico-geografice, contribuie la formarea unor microclimate distincte.

Vegetaţia judeţului Olt

Vegetaţia judeţului Olt se încadrează în două mari unităţi vegetale: zona forestieră situată în nord şi zona de stepă şi de păşuni în sud, limita lor putându-se urmări în general pe meridianul oraşului Caracal. Prima fâşie este reprezentată de subzona pădurilor de stejarşimixte de tip sud-european (cerete şi gârniţete), iar a doua de pajişti de silvostepă cu graminee şi diverse ierburi care alternează cu păduri de stejari.

Subzona pădurilor de stejar şi mixte de tip sud-european (cerete şi gârniţete) iese în evidenţă prin diferite pâlcuri de păduri, cu cea mai mare răspândire în Piemontul Cotmenei.

Subzona silvostepei reprezintă trecerea de la subzona pădurilor la zona de stepă în continuarea sudică a formaţiunii anterioare.

Solurile din judeţul Olt

Geografic, solurile judeţului Olt se împart în mai multe unităţi zonale şi intrazonale, care constituie potenţialul pedologic, valorificat ca bază de dezvoltare a biocenozelor şi a culturilor agricole în raport cu condiţiile de mediu.

Din categoria solurilor zonale fac parte:

* cernoziomuri, soluri foarte fertile, specifice părţii sudice şi sud-vestice a judeţului;
* soluri brun-roşcate, de asemenea fertile, au o răspândire mai redusă, ele fiind situate de o parte şi de alta a luncilor Oltului şi Olteţului;
* argiluvisoluri, în partea de nord a judeţului şi mai ales la est de Olt, în Piemontul Cotmenei.

Soluri intrazonale sunt:

* soluri litomorfe , soluri negre argiloase sau compacte, cu dezvoltare în partea de est a Oltului, începând la nord de localitatea Optaşi.
* soluri slab dezvoltate şi de luncă : ce cuprind regosolurile nisipoase (în Câmpia Caracalului pe dune vechi şi în Lunca Dunării) şi solurile aluviale.

În legătură cu eroziunea solurilor, teritoriul judeţului Olt ridică probleme importante numai în partea nordică, situată în cuprinsul Podişului Getic, respectiv eroziunea în suprafaţă. În câmpie, eroziunea se resimte numai pe fundul văilor şi pe versanţii abrupţi, unde sunt prezente sufoziunea, eroziunea torenţială şi procesele gravitaţionale. Eroziunea eoliană este slabă.

Copierea textelor, imaginilor etc de pe www.putereagricola.ro este permisa cu conditia de a se preciza sursa (cu link activ) si autorul.

Pentru cei care sunt mandri ca traiesc in Romania si au cunostinta de lucruri utile, frumoase din judetul, comuna, satul lor, ii invitam sa ne trimita informatiile la adresa romania@putereagricola.ro pentru a putea fi postate pe website. Va multumim ca vreti sa faceti parte din comunitatea PutereAgricola.ro!