Prezentarea judetului

Pozitia geografica a judetului Mehedinti în coltul de sud – vest al tarii, într-o depresiune la interiorul arcului Carpato-Balcanic si la poalele acestuia, imprima climei unele particularitati specifice: cea mai importanta este influenta climatului submediteranean care se suprapune pe fondul climatului temperat continental caracteristic întregii tari.

Circulatia generala a atmosferei se caracterizeaza prin originea mediteraneana si oceanica, aducând masele de aer mai umede si calde îndeosebi în perioada rece a anului.

În consecinta iernile sunt mai calde, cu precipitatii lichide mari sub forma de lapovita, ninsori si fenomene de înghet mai putin frecvente si intense. Pe versantii estici ai podisului Mehedinti au loc procese de foenizare a aerului.

Acest proces conduce la cresterea temperaturii aerului, reducerea umezelii, absenta precipitatiilor si predominarea timpului senin.

Caracteristicile suprafetei active reprezentate prin mai multe trepte de relief de la câmpie pâna la munte, marea diversitate a învelisului de soluri si a vegetatiei determina, pe un spatiu relativ restrâns, zonalitatea verticala a tuturor elementelor climatice cu o întreaga gama de fenomene caracteristice fiecarei trepte în parte. În functie de relief se pot distinge nuante de climat montan, de dealuri si de câmpie.

Relieful judetului

Relieful judetului Mehedinti este variat si desfasurat pe trei trepte distincte: cea mai înalta treapta se afla în nord-vest si cuprinde muntii Mehedinti cu o altitudine maxima de 1.466 m în vârful lui Stan si culmile estice ale muntilor Almajului, cu înaltimi între 700 – 900 m. În aceasta zona înalta se încadreaza si defileul Dunarii de la Cazane – Portile de Fier, cu altitudini absolute ce depasesc cu putin 500 m. Treapta mijlocie a reliefului sau treapta joasa a muntilor Mehedinti o constituie podisul Mehedinti, care domina partea nordica a judetului, cu înaltimi între 300 si 833 m.

Înaltimile scad treptat spre dealurile Motrului si apoi în câmpia înalta a Balacitei, continuând cu cea mai joasa treapta a reliefului – câmpia Bahnitei (subdiviziune a Câmpiei Române) alcatuita în mare parte din terasele Dunarii, lunca acesteia si din vaile râului Drincea si Bahnita, unde altitudinea variaza între 40 m si 200 m.

O nota distincta a înfatisarii reliefului o constituie prezenta unei depresiuni care începe de la Drobeta Turnu Severin pâna la Brativoiesti si cuprinde 7 bazine: Drobeta Turnu Severin, Malovat, Craguiesti, Ilovat-Borcanesti, Sovarna, Bala si Brativoiesti. Acest culoar depresionar se desfasoara în estul podisului Mehedinti separându-l de dealurile Motrului. În partile nord – vestica si vestica ale judetului se desfasoara zona montana dominata de muntii Almajului si Mehedintiului.

Copierea textelor, imaginilor etc de pe www.putereagricola.ro este permisa cu conditia de a se preciza sursa (cu link activ) si autorul.

Pentru cei care sunt mandri ca traiesc in Romania si au cunostinta de lucruri utile, frumoase din judetul, comuna, satul lor, ii invitam sa ne trimita informatiile la adresa romania@putereagricola.ro pentru a putea fi postate pe website. Va multumim ca vreti sa faceti parte din comunitatea PutereAgricola.ro!