Prezentarea judetului

Judeţul Dolj se întinde pe o suprafaţă de 7.414 km2, respectiv 3,1% din teritoriul României, fiind al VII-lea judeţ ca mărime al tării. Fluviul Dunărea străbate partea de sud a judeţului pe o distantă de 150 km, formând totodată graniţa cu Bulgaria.

Doljul face parte dintre judeţele de veche tradiţie din Ţara Românească a carui existenţa – asa cum o arată şi numele – a fost legată de un râu – de Jiu – sau mai precis de valea acestuia, o adevarată axă geografică pe care se află resedinţa şi către care converg toate căile de legatură din cuprinsul lui. Din punct de vedere administrativ judetul Dolj este format din 3 municipii, Craiova – resedinţa a judeţului, Calafat şi Băileşti, 4 oraşe, Segarcea, Filiaşi, Bechet şi Dăbuleni, 104 comune şi 380 sate.

Aşezare: Privit în ansamblul teritorial al României, Doljul are o poziţie sudică-sud-vestică, axată pe cursul inferior al râului Jiu de la care îşi trage numele (Jiul de Jos sau Doljiu). Teritoriul judeţului se întinde între 43°43′ şi 44°42′ latitudine nordică şi, respectiv, 22° 50′ şi 24° 16′ longitudine estică.

Vecini: Doljul este învecinat cu judetele: Mehedinţi la vest, Gorj şi Vâlcea la nord, Olt la est şi fluviul Dunărea la sud, pe o lungime de circa 150 km, distanţă ce constituie o parte din graniţa naturală a României cu Bulgaria.

Suprafaţa: Suprafaţa totală este de 7.414 kmp şi reprezintă 3,1% din suprafaţa ţării. Din acest punct de vedere Doljul se situează pe locul 7 între unităţile administrativ-teritoriale ale României.

Clima: Judeţul Dolj aparţine zonei climatice temperate, cu influenţe mediteraneene datorită pozitiei sud – vestice. Poziţia şi caracterul depresionar al terenului pe care îl ocupă, în apropiere de curbura lanţului muntos carpato-balcanic, determină, în ansamblu, o climă mai caldă decât în partea centrală şi nordică a tării, cu o medie anuală de 10-11.5°C.

Relief: Relieful judeţului cuprinde zona de luncă a Dunării, câmpia şi zona de deal. Altitudinea creşte de la 30 la 350 m fată de nivelul mării, din sudul spre nordul judetului, formand un larg amfiteatru deschis spre soare. Relieful apare ca nişte trepte plate care se ridică sub formă de piramidă din lunca Dunării spre dealurile Amaradiei, de la 30 până la 350 m deasupra nivelului mării. Merită menţionat existenţa în sudul judeţului a celei mai mari suprafeţe nisipoase din tară, în paralel cu un număr impresionant de lacuri formate fie de revărsările Dunării, fie de acumularile de precipitaţii. După aspectul general predominant al reliefului, Doljul poate fi considerat un judeţ de câmpie, iar după agentul principal care a generat formele de relief de pe cea mai mare parte a teritoriului său se încadrează perfect în categoria judeţelor dunărene.

Reţea hidrografică: Este reprezentată de Dunăre care curge între Cetate şi Dăbuleni, de Jiu care strabate judeţul de la Filiaşi la Zăval pe o distanţa de 154 km şi de lacuri şi iazuri (Lacul Bistreţ, Fântâna Banului, Maglavit, Golenţi, Ciuperceni).

Vegetatia şi flora: O mare parte din sudul judeţului este acoperită de lanuri bogate, vegetaţia fiind specifică zonei de stepă. În trecut, Câmpia Olteniei era acoperită de păduri de stejar care alternau cu tufărişuri. Influenţele climatice şi intervenţia omului au determinat modificarea invelisului vegetal. În zona Ciuperceni şi Apele Vii se întind păduri de salcâm, iar la Verbiţa, Murgaşi şi Branişte predomină pădurile întinse de stejar.

Fauna: Fauna terestră şi acvatică a suferit modificări generate de vanatul şi pescuitul abuziv, multe dintre speciile care populau teritoriul judeţului Dolj supravieţuind în număr mic sau dispărând cu totul. Dintre speciile care populează regiunile de luncă predomină lisiţa, barza, egreta precum şi unele specii de rozătoare.

Populaţie: Evolutia istorică şi transformările sociale şi economice pe care societatea românească le-a cunoscut, în ultimele decenii, au determinat şi modul în care a evoluat populatia judetului şi structurile ei specifice. Populaţia Doljului, la 1 iulie 2007 (conform indicatorilor centralizaţi de către Direcţia Regională de Statistică Dolj, data de referintă pentru ultimul anuar statistic al judeţului; informaţii ce stau la baza documentării noastre pentru actuala publicaţie) a fost de 712187 locuitori; din care 48,7 % – persoane de sex masculin şi 51,3 % – persoane de sex feminin. Din totalul populaţiei – 53,6 % trăieste în mediul urban şi 46,4 % este stabilita la sate. Densitatea populaţiei – în scădere – este de 96,0 locuitori/kmp. În prezent, în componenţa judeţului sunt incluse trei municipii: Craiova – reşedinţa Doljului (297.539 locuitori), Băileşti (19.802 locuitori) şi Calafat (18.070 locuitori); patru oraşe: Bechet (3.945 locuitori), Dăbuleni (13.033 locuitori); Filiaşi (18.771 locuitori), Segarcea (8.203 locuitori), 104 comune, precum şi 378 sate.

Copierea textelor, imaginilor etc de pe www.putereagricola.ro este permisa cu conditia de a se preciza sursa (cu link activ) si autorul.

Pentru cei care sunt mandri ca traiesc in Romania si au cunostinta de lucruri utile, frumoase din judetul, comuna, satul lor, ii invitam sa ne trimita informatiile la adresa romania@putereagricola.ro pentru a putea fi postate pe website. Va multumim ca vreti sa faceti parte din comunitatea PutereAgricola.ro!