Dolj

Judeţul Dolj se întinde pe o suprafaţă de 7.414 km2, respectiv 3,1% din teritoriul României, fiind al VII-lea judeţ ca mărime al tării. Fluviul Dunărea străbate partea de sud a judeţului pe o distantă de 150 km, formând totodată graniţa cu Bulgaria.

Prima atestare documentară datează din anul 1444 ca Judeţul de Balta, delimitat de Lacul Blahniţa la nord, care acum aparţine judeţului Mehedinţi şi de Lacul Bistreţ la sud. Primele comunităţi omeneşti cunoscute în acest spaţiu sunt atestate arheologic prin descoperirile de la Amărăşti, comuna Fărcas şi Dobromira, comuna Vârvoru de Jos şi aparţin sfârşitului epocii vechi a patriei. Mult mai bogate sunt însa urmele de locuire ce datează din epoca neolitică. La Cârcea, comuna Coşoveni, a fost identificată astfel cea mai veche fază a acestei epoci, caracterizată, printre altele, de o ceramica pictată ce rivalizează din punct de vedere artistic cu ceramica policromă din neoliticul egeo – anatolian. Densitatea de locuire, originalitatea culturii materiale şi spirituale, ca şi rafinamentul artistic ce individualizează epoca neolitică sunt amplu ilustrate de descoperirile din numeroase asezări de pe teritoriul judeţului: Şimnic, Verbiţa, Verbicioara, Padea, Leu, Rast, Sălcuţa (care a dat şi multe culturi neolitice), Cerăt etc.

La sfarsitul secolului al XV – lea, într-un document din 1 iunie 1475 este menţionată Craiova, resedinţa actuală a judeţului. Tot în această perioadă se pun bazele marii Banii a Olteniei, aceasta devenind o importanţa baza militară împotriva Imperiului Otoman, care a concentrat fortele din dreapta Oltului. La jumatatea secolului al XVIII – lea, judeţului Dolj ca urmare a intensificării exploatării economico – fiscale, întreaga Oltenie a devenit zona unor puternice miscări sociale. Astfel, Doljul şi o mare parte a Olteniei devine teatrul de operaţiuni militare purtate de marile imperii (Otoman, Habsburgic şi Ţarist). Desfăsurate la o rascruce de epoci istorice, Revoluţia din 1821 condusă de Tudor Vladimirescu şi Revoluţia din 1848 au constituit pentru locuitorii judeţului Dolj şi Craiovei un prilej de a se ridica la lupta pentru libertate natională şi socială. Evenimentele politico – sociale petrecute în a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea (Unirea Principatelor, cucerirea independenţei tării în urma razboiului din 1877, reformele agrare etc.) au creat conditii favorabile dezvoltării economiei şi relaţiilor capitaliste. În ansamblul economiei nationale, Doljul anului 1940 se infăţisa ca un important judeţ agricol, cu o redresare în viaţa comercială şi bancară dar cu o industrie slaba, unilaterala şi cu mult în urma principalelor centre industriale. Relieful este dominat de Câmpia Română, dar exista şi zone deluroase în nord.

Reţeaua hidrografică este reprezentată de Dunare care curge între Cetate şi Dăbuleni, de Jiu care străbate judeţul de la Filiaşi la Zăval pe o distantă de 154 km şi de lacuri şi iazuri (Lacul Bistreţ, Fântâna Banului, Maglavit, Golenţi, Ciuperceni.

Clima este temperată cu influenţe mediteraneene, datorita poziţiei sud – vestice şi protecţiei dealurilor din nord.

Multă vreme Doljul era considerat lipsit de resurse minerale. Prezentau importanţă doar rocile folosite ca materiale de construcţie, respectiv nisipurile, pietrişurile şi argilele. Cercetările şi prospecţiunile desfăşurate metodic, au dovedit existenţa în adâncurile parţii nordice ale judeţului a unor zăcăminte de o valoare deosebită pentru dezvoltarea economică viitoare a acestei zone. Este vorba de zăcămintele de gaze de la nord de Craiova din sectorul Gherceşti, Şimnic, făcând parte dintr-o întreaga zonă pusă în evidenta la periferia marii Depresiuni Pericarpatice, la contactul acesteia cu Platforma veche Moesica prelungită de la sud de Dunăre sub formaţiunile miocene şi pliocene ale ariei getice.

Aparent surprinzator dar în câmpia întinsă a Doljului a fost semnalată prezenţa apelor minerale. Unele ca cele de la Gighera au la origine izvoare provenite din straturile pliocene din care este alcatuită câmpia. Altele reprezintă lacuri mineralizate prin acumularea sărurilor în urma spălării şi transportării acestora de pe suprafaţa câmpiei din jur.

Copierea textelor, imaginilor etc de pe www.putereagricola.ro este permisa cu conditia de a se preciza sursa (cu link activ) si autorul.

Pentru cei care sunt mandri ca traiesc in Romania si au cunostinta de lucruri utile, frumoase din judetul, comuna, satul lor, ii invitam sa ne trimita informatiile la adresa romania@putereagricola.ro pentru a putea fi postate pe website. Va multumim ca vreti sa faceti parte din comunitatea PutereAgricola.ro!