Prezentarea judetului

Aşezarea geografică

Din punct de vedere geografic judeţul Covasna se află aproape în centrul României, în partea interioară a arcului Carpaţilor Orientali. Judeţele vecine sunt: Bacău, Vrancea, Buzău, Braşov şi Harghita.

Suprafaţa totală a judeţului este de 3710 km2, cuprinsă între altitudinile de 468 m lângă Augustin, respectiv 1777 m pe vârful Lăcăuţi, în Munţii Vrancei.

Relieful

Mişcările tectonice care au afectat arcul carpatic, intense în această arie, au avut ca efect o compartimentare geomorfologică inegală.

Teritoriul judeţului cuprinde trei compartimente: unul extern, înalt, cu altitudini de peste 1500 m în Munţii Harghita, Nemirei, Vrancei şi Buzăului, al doilea central alcătuit din depresiunile Sfîntu Gheorghe, Târgu Secuiesc şi Baraolt – prelungirile nordice ale depresiunii Braşovului, şi al treilea, intern, cu rare vârfuri peste 1100 m altitudine (în Munţii Perşani, Baraolt şi Bodoc).

Unitatea de relief cu cea mai mare pondere din judeţul Covasna este depresiunea Braşov, ceea ce ocupă 107. 000 ha, adică 29% din suprafaţa totală a judeţului.

Structura geologică

Teritoriul judeţului Covasna reprezintă un segment al Carpaţilor Orientali, la constituţia căruia iau parte depozite aparţinând Jurasicului, Cretacicului, Paleogenului, Neogenului şi Cuaternarului. Ele sunt reprezentate atât prin roci sedimentare, cât şi prin roci magmatice, intrusive şi efuzive.

Din punct de vedere tectonic-structural, teritoriul judeţului Covasna aparţine următoarelor unităţi: zona cristalino-mezozoică, zona flişului cretacic-paleogen şi zona vulcanitelor neogene.

Elementele climaterice

Poziţia geografică a judeţului şi particularităţile suprafeţei subiacente creează premisele unui topoclimat specific de depresiune intramontană, cu nuanţe excesive, caracterizat prin frecvente şi intense inversiuni termice, temperaturi minime foarte scăzute şi o circulaţie a aerului diminuată. Temperatura medie anuală a aerului oscilează între 7,1 şi 7,6 oC.

Caracteristice, îndeosebi pentru sezonul rece, sunt frecvenţa şi intensitatea mare a inversiunilor termice. Prezenţa lor poate explica de ce temperatura medie din luna ianuarie este egală sau chiar mai scăzută pe fundul depresiunii, decât pe înălţimile de peste 1000 m din jur.

În ceea ce priveşte regimul precipitaţiilor, se poate afirma, că în judeţul Covasna cantitatea precipitaţiilor, raportată la altitudinea medie, este scăzută. În medie cad anual 500–580 mm pe fundul depresiunii şi 700–800 mm pe piemonturile înalte. Cele mai reduse cantităţi de precipitaţii se produc iarna, sub 30 mm în partea joasă şi peste 130 mm pe piemont, minimul fiind în luna februarie (20 mm). În intervalul mai-august cad cele mai abundente precipitaţii (peste 80–100 mm), luna cea mai ploioasă fiind iunie. În ansamblul depresiunii, cantitatea de precipitaţii prezintă o diminuare de la vest spre est, în Depresiunea Târgu Secuiesc căzând anual cu 50–75 mm mai puţin decât în Depresiunea Baraoltului.

Particularităţile geomorfologice locale ale judeţului influenţează mult şi circulaţia aerului. Astfel, în jumătatea sa estică sunt dominante direcţiile nord şi nord-est, iar în vest cele nord-vest . Vânturile dominante bat şi cu cea mai mare viteză. La Tîrgu Secuiesc vântul de nord-est, numit local Nemira, are viteza medie anuală de 5, 1 m/s (18, 36 km/h). În general, vitezele medii depăşesc 2 m/s pe toate direcţiile.

Reţeaua hidrografică

Varietatea formaţiunilor geologice care intră în alcătuirea teritoriului judeţului permite acumularea unor cantităţi importante de ape subterane. Stratele acvifere din depozitele pliocene sau cuaternare de pe câmpurile Oltului, Râului Negru şi afluenţilor acestora, precum şi cele de la baza deluviilor, cu dezvoltare mare în prispa piemontană, sunt calitativ corespunzătoare, constituind o resursă importantă pentru alimentarea cu apă a regiunii. Apele subterane cantonate în stratele acvifere au debite până la 5–6 l/s.

Izvoarele minerale sunt o caracteristică remarcabilă a regiunii. Concentrarea cea mai semnificativă a acestora se află în jurul oraşului Covasna ( izvoare cu ape predominant carbogazoase, bicarbonatate, sodice). La contactul munţilor cu depresiunea, pe Valea Oltului şi în bazinul Râului Negru, izvoarele minerale au o compoziţie carbogazoasă, clorosodică, calcică.La nivelul judeţului sunt peste 600 izvoare de apă minerală, din care câteva îmbuteliate, cele mai cunoscute fiind: Biborţeni, Bodoc, Vâlcele.

Excesul de umiditate din lunca Oltului şi Râului Negru creează condiţii optime dezvoltării mlaştinilor eutrofe. Printre cele mai reprezentative sunt mlaştinile de la Reci şi Chichiş.

Copierea textelor, imaginilor etc de pe www.putereagricola.ro este permisa cu conditia de a se preciza sursa (cu link activ) si autorul.

Pentru cei care sunt mandri ca traiesc in Romania si au cunostinta de lucruri utile, frumoase din judetul, comuna, satul lor, ii invitam sa ne trimita informatiile la adresa romania@putereagricola.ro pentru a putea fi postate pe website. Va multumim ca vreti sa faceti parte din comunitatea PutereAgricola.ro!