Istoria judetului Arad

Primele urme care confirma prezenta unor comunitati umane pe teritoriul judetului Arad, dateaza de la sfârsitul glaciatiunii Würm, adica din perioada cuprinsa între 40.000 – 10.000 î. Hr.

Cercetarile arheologice au evidentiat pe terasele joase ale dealurilor din zona Muresului inferior, prezenta unor comunitati apartinând paleoliticului superior. Investigatiile întreprinse confirma o continuitate de locuire a acestui spatiu care se încadreaza în evolutia istorica generala a teritoriului locuit de români.

Agricultura, cresterea animalelor, mestesugurile si nu în ultimul rând comertul erau ocupatiile locuitorilor din zona aradeana. Precum în restul spatiului de locuire a românilor, si aici asezarile s-au reunit în obsti, uniuni de obsti, cnezate si voievodate. Aceaste organizatii de tip local au avut o mai lunga existenta în timp, care se întinde pâna în secolele XVII–XVIII, mai ales în zona montana a actualului judet Arad.

Încadrate în voievodatul banatean, cele din stânga Muresului, si în voievodatul Crisanei cele din dreapta aceluiasi râu, organizatiile locale si-au construit fortificatii, care dovedesc atât puterea de care dispuneau dar si subordonarea lor politica si militara unei autoritatii. Cercetarile întreprinse înca din secolul al XIX–lea7 au evidentiat în apropierea actualului oras Arad, în localitatea Vladimirescu existenta unei fortificatii de pamânt si lemn cu urme de locuire înca din secolul al VIII–lea.

Aceste realitati au fost de maghiari care au început sa patrunda în zona aradeana la sfârsitul secolului al X–lea si începutul secolului urmator. Cuceritorii si-au creat structuri administrative în jurul unor puncte fortificate, cum este cea de la Arad–Vladimirescu. În acest context este mentionata pentru prima oara în anul 1131 cetatea Orod10. Pentru anul 1177 documentele amintesc existenta aici a unui capitlu în frunte cu un preposit care avea o biserica în cuprinsul cetatii11.

Asupra înfiintarii comitatului Arad datele sunt incerte, cercetarile efectuate pâna acum nereusind sa elucideze aceasta problema. Cu certitudine, comitatul Aradului exista la începutul secolului al XIII–lea când este amintit în documente la 1214 comitele aradean Paul.

În secolul al XV–lea coomitatul Arad se întindea de-a lungul ambelor parti ale Muresului. Înspre vest, dincolo de localitatea Pecica se învecina cu comitatul Cenad. În sud, în apropierea localitatilor Manastur si Vinga se învecina cu comitatul Timis, granita urmând râul Bega pâna la pârâul Bara, zona în care se învecina cu comitatul Caras. În est, pârâul Almas forma granita cu comitatul Hunedoara. În nord si nord-vest, se întindea de-a lungul unei linii care cuprindea localitatile actuale Sânpaul, Sofronea si se continua la sud de Siria de-a lungul Muresului pâna la pârâul Rosia la est de Petris, unde se marginea cu comitatul Zarand. În timp, pâna la cucerirea otomana, granitele comitatului Arad cu unele modificari nesemnificative au ramas în general aceleasi.
În anul 1552 orasul si comitatul Arad intra sub stapânire turceasca care se va mentine pâna în anul 1695. În acest interval de timp a intervenit însa si un intermezzo în anul 1595, când Aradul, Lipova si Ineul, ultima facând parte la acea data din comitatul Zarand, intra sub stapânirea Transilvaniei21. Timp de 20 de ani comitatul Arad este scos de sub dominatia Semilunei otomane. În consecinta Mihai Viteazul instaleaza în 1599 la Ineu si Lipova pârcalabi români22.

În timpul ocupatiei turcesti se înfiinteaza pe teritoriul comitatului, la Arad si Lipova, doua sangeacuri, la care se va adauga si un al treilea, cel al Ineului care era încadrat în comitatul Zarand23.

În secolul al XVII – lea comitatul Arad a avut o configuratie politica si teritoriala determinata de evolutia raporturilor principilor ardeleni cu turcii.
Dupa alungarea turcilor, prin pacea de la Karlowitz din 1699, Muresul devine granita dintre austrieci si otomani. În consecinta, teritoriile de la sud de Mures care au apartinut înainte de instaurarea ocupatiei turcesti comitatului Arad ramân sub stapânire otomana. În 1718, în urma pacii de la Passarovitz, aceste teritorii au fost incluse Banatului Timisan iar apoi comitatelor Timis si Caras25.

Pe teritoriul de la nord de Mures, autoritatile habsburgice hotarasc sa constituie un regiment de granita Illyr cu centru la Arad. Primele unitati ale confiniului militar Tisa-Mures, se stabilesc pe linia Muresului începând cu luna iunie 1701.

În anul 1732, comitatul Arad alaturi de alte comitate apartinând Partiumului sunt desprinse de Transilvania fiind reîncorporate Ungariei.

Dupa anul 1740 întregul comitat devine domeniul erarial, orasul Arad având statut de „oras privilegiat cameral”.
Reorganizarea comitatului începe din luna august 1744 când înceteaza administratia erariala si este numit un comite suprem al Aradului. În luna septembrie a aceluiasi an, plasile Zarand si Ineu, care faceau parte din comitatul Zarand au fost încorporate comitatului Arad. În componeneta acestuia intrau astfel dupa anul 1745 patru plasi: Varadiade Mures, Minis, Ineu si Zarand31. Noi schimbari de ordin teritorial si administrativ cunoaste comitatul Arad odata cu reforma administrativa din anul 1785 din timpul împaratului Iosif al II – lea. Comitatul Arad a devenit în urma acestei reforme cerc al districtului din Oradea33. Odata cu revocarea la 28 ianuarie 1790 a reformelor iosefine, comitatul Arad revine si el ca si întreaga Transilvanie de altfel, la vechea organizare administrativ-teritoriala de dinainte de anul 1785, organizare care se va mentine pâna la începutul secolului al XIX-lea.

În preajma revolutiei de la 1848 – 1849, suprafata comitatului era de 6.225,51 km2. Teritoriul comitatului era împartit în preajma revolutiei de la 1848, tot în patru plasi: Arad, Siria, Ineu si Zarand, la care se adauga si orasul liber regesc al Aradului.

Dupa revolutia de la 1848–1849, comitatul Aradului sufera unele modificari. La începutul anului 1850, comitatul Arad împreuna cu sudul comitatului Bihor, care a fost desfiintat si împartit în doua, formeaza împreuna circumscriptia administrativa a Oradiei Mari, cu capitala la Oradea.

În luna august 1852, are loc o noua organizare administrativa, prin marirea la sase a numarului plasilor41.
Dupa anul 1861 numarul plasilor s-a marit la sase acestea fiind: Arad, Chisineu – Cris, Pâncota, Ineu, Buteni si Radna. Suprafata comitatului era tot de 5.578,96 km2.

Politica inaugurata în anul 1867 prin pactul dualist, Trasilvania este încorporata Ungariei, comitatul Arad evoluând în continuare alaturi de comitatele din Transilvania. Organizarea teritorial-administrativa a comitatului Arad înregistreaza un nou moment în evolutia sa în anul 1876. Comitatul Zarand este acum desfiintat definitiv, teritoriul sau fiind împartit între comitatele Arad si Hunedoara. Prin suprafata pe care o avea, comitatul Arad se situa pe locul al unsprezecelea între cele 63 de comitate ale Ungariei si Transilvaniei. Conform recensamântului din 1890, cele zece plasi cu localitatile apartinatoare au fost urmatoarele: Arad, Ineu, Sebis, Elek, Chisineu–Cris, Halmagiu, Pecica, Radna, Târnova, Siria.

Odata cu înfaptuirea Marii Uniri, judetul Arad se încadreaza definitiv între hotarele statului român unitar, cunoscând organizarea noii administratii.

Limba româna devenea limba oficiala în serviciile publice si, dupa caz, acolo unde nationalitatile conlocuitoare formau 1/5 din populatie se putea folosi în administratie si limba proprie a acestora.
Dupa pacea de la Trianon (4 iulie 1920), în urma trecerii în componenta statului maghiar a celei mai mari parti din cadrul Plasii Elek (Aletea), suprafata comitatului Arad a scazut de la 6.443,39 km², cât a avut la recensamântul din anul 1910, la 6.005 km². Judetul Arad cuprindea acum, pe lânga orasul Arad, comunele ramase din vechiul comitat Arad precum si câteva localitati din comitatul Cenad. În fruntea judetului se afla prefectul, ajutat de subprefect, care se ocupa de partea administrativa si care era si el ajutat de Consiliul Judetean ce avea privilegii autonome.

În anul 1926, în urma a aplicarii prevederilor reformei administrative din anul 1925, se modifica organizarea administrativa a judetului. La aceasta data, teritoriul judetului Arad, era împartit în 10 plasi:

Ca urmare a unor solicitari formulate de catre autoritatile locale înca în anul 1921, în componenta judetului Arad intra acum înca 10 localitati, suprafata judetului ajungând acum la 6.255 km².

Aceasta structura administrativa a judetului Arad ramâne în vigoare pâna la sfârsitul anului 1929. Prin Înaltul Decret Regal nr. 4.063/7 decembrie 1929, este modificata împartirea administrativa a judetului Arad. De data aceasta, prin trecerea comunei Talpos în componenta judetului Bihor, suprafata sa scade la 6.248 km², iar prin desfiintarea plasii Spineni, cele 225 comune rurale erau împartite în 9 plasi. Aradul era singura comuna urbana care avea acest statut.

O noua modificare a structurii administrative a judetului Arad, s-a produs în anul 1936, când cele 227 comune rurale au fost cuprinse în 10 plase, numarul lor crescând prin înfiintarea plasei Târnova. Numarul localitatilor a fost si el modificat la 234.

În timpul regimului antonescian, în anul 1941, se schimba structura administrativa a judetului, acesta cuprinzând 13 plasi.

Dupa al Doilea Razboi Mondial, judetul Arad este integrat în regiunea Banat, fiind împartit în câteva raioane. În anul 1968, o data cu organizarea administrativa a României, este reînfiintat judetul Arad actual.

Prof. Padureanu Corneliu

Lasă un răspuns


Copierea textelor, imaginilor etc de pe www.putereagricola.ro este permisa cu conditia de a se preciza sursa (cu link activ) si autorul.

Pentru cei care sunt mandri ca traiesc in Romania si au cunostinta de lucruri utile, frumoase din judetul, comuna, satul lor, ii invitam sa ne trimita informatiile la adresa romania@putereagricola.ro pentru a putea fi postate pe website. Va multumim ca vreti sa faceti parte din comunitatea PutereAgricola.ro!