Peregu Mare

Comuna Peregu Mare se afla situata in Campia Aradului, la granita de vest a Romaniei. Comuna se intinde pe o suprafata de 3095 ha si are in componenta satele: Peregu Mare – sat resedinta de comuna situat la o distanta de 38 km fata de municipiul Arad si satul Peregu Mic.

Prima atestare documentara a localitatii Peregu Mare dateaza din anul 1241 din perioada invaziei mongole. Dupa ce tatarii au invadat Ungaria, s-au indreptat spre Arad, lasand neatins orasul NOVA VILLA, al carui nume a fost PERG (actualmente PEREG). In vara anului 1241 tatarii ajung totusi, in partile Perg-ului, cuceresc orasul, macelarind populatia care nu a reusit sa se refugieze in cetatile invecinate.

Economia comunei este predominant agrara, populatia fiind axata pe cultivarea pamantului si cresterea animalelor.Obiceiurile si datinile specifice etniilor prezente in acest areal, fac din comuna Peregu Mare un loc extrem de atractiv in perioada sarbatorilor crestine de peste an.

Pe websiteul Primariei Peregu Mare regasiti o interesanta analiza a punctelor tari si punctelor slabe ale acestei localitati. Iata si linkul: http://www.comunaperegumare.ro/pagina/analiza-swot.

Continuam sa preluam de pe acelasi site mentionat mai sus informatii cat se poate de utile referitoare la solul si clima in zona Peregu Mare, Arad.

Solul
Invelisul de sol al localitatii Peregu Mare reflecta in mod fidel interferenta factorilor pedogenetici (litologici, geomorfologici, climatici, hidrologici si altii, asociati in timp cu activitatea factorului antropic).

Cernoziomurile tipice si gleizate sunt soluri ce ocupa suprafete intinse in cadrul localitatii Peregu Mare. Ele se definesc prin prezenta orizontului diagnostic Am (molic) de culoare negricioasa sau brun-inchisa. O caracteristica a acestor tipuri de soluri este continutul scazut de humus (la suprafata 2-3 %) ceea ce face necesara aplicarea ingrasamintelor organice.

Cernoziomurile tipice s-au format pe depozite leossoide, pe luturi si argile si aproape toate se gasesc sub influenta apei freatice. Textura cernoziomurilor tipice este predominant lutoasa, lutoargiloasa si devine mai usoara spre profunzime.

Variatia principalilor indici fizici si hidrofizici arata ca aceste soluri sunt putin tasate (1,33-1,41gr/mc.), cu o porozitate buna si o permeabilitate buna-mijlocie.

Continutul de humus in orizontul Am este mic (2,0-3,0 %) si scade treptat in profunzime. Continutul de N-total este mijlociu in orizontul Ap si scade in adancime. Fosforul mobil prezinta valori mijlocii, rezerva de K asimilabil este mijlocie-buna. Capacitatea de schimb cationic prezinta valorile cele mai mari in orizontul Am (30-32 me la 100 gr. sol) si scade in profunzime.
Prezenta excesului de umiditate de origine freatica imprima solidificarii cenozomurilor anumite particularitati, dintre care, de importanta deosebita prezinta cele legate de manifestarea fenomenelor de gleizare.

Sub inflenta proceselor de gleizare se formeaza un orizont specific, denumit orizont gleic care capata culori specifice (verzui, albastrui, vinetii etc).
Pe cernoziomurile tipice si gleizate se practica cultura graului, porumbului, orzului, florii-soarelui, mazarii, lucernei s.a.
In zonele cu relief jos cu material parental care contine carbonat de calciu, reprezentat prin loess si exces de apa de provenienta freatica slab salinizata, aflata la adancimi ce nu depasesc 1-1,5 m (uneori la sau aproape de suprafata) se formeaza lacovistile salinizate. Acestea au un profil de tipul Amsc -AGosc-Gr.

In general, lacovistile sunt soluri grele nediferentiate textural pe profil, excesiv de umede si deci slab aerate; bogate in humus, au reactie slab alcalina.

Desi contin humus, datorita activitatii microbiologice slabe, elementele nutritive se elibereaza mai greu, fapt pentru care ingrasamintele chimice si indeosebi cele fosfatice sunt deosebit de eficiente.

Lacovistile sunt utilizate predominant ca pasuni si fanete, mai putin pentru culturi din cauza excesului de umiditate.
Solurile gleice se caracterizeaza prin orizont Gr in primii 125 cm. Cu profil de tipul Ao-AGo-Gr. Se formeaza in zone depresionare ca urmare a excesului de umiditate de provenienta freatica.
Reactia acestor soluri este mai acida, procesele de reducere au o intensitate mai mare, se formeaza cantitati mai mici de humus (1-3 %) si adesea are caracter acid.

Textura este de la mijlocie la foarte fina. Regimul aerohidric este defectuos. Gradul de saturatie in baze este scazut (80-55%). Aprovizionarea cu substante nutritive si activitatea microbiologica este slaba.
Din cauza excesului de umiditate, solurile gleice sunt utilizate ca pasuni si fanete.

Solonceacurile alcalizate sunt soluri halomorfe saline cu acumulare intensa de saruri usor solubile la suprafata ce se definesc prin prezenta orizontului salic situat in primii 20 cm.
Profilul acestor soluri este de tipul Ao sa na -Ago-Gr. Textura solonceacului este in functie de textura materialelor parentale, dar nediferentiata pe profil. Reactia lor este slab alcalina – alcalina.
Datorita continutului ridicat de saruri, aceste soluri neameliorate nu pot fi folosite in agricultura decat cel mult ca pasuni (fanete).
Datorita fertilitatii lor cat si a regimului hidric favorabil, aceste soluri sunt propice culturilor de porumb, sfecla de zahar, grau, orz, floarea-soarelui, cartofi, legume s.a.

In intravilanul localitatilor Peregu Mare si Peregu Mic se intalneste un complex de soluri formate indeosebi din protosol antropic si sol desfundat. Acestea au suferit in decursul timpului mari transformari datorita sapaturilor de fundatii, de santuri pentru introducerea conductelor de apa, canalizare, trasari de drumuri s.a. Toate acestea au facut ca profilul initial al solurilor din aceasta zona sa fie puternic antropizat.

Descrierea topografiei zonei

Campia Semlacului, unitatea de relief unde se afla comuna Peregu Mare, este a doua ca vechime intre campiile Muresului, reprezentand prelungirea spre N-V, peste Mures, a nivelului terasei 3 din Campia Vingai. Este situata in partea de Vest a Campiei Aradului acolo unde loessul se ingroasa la 10-30 m, unde urmele albiilor vechi si puternic ratacitoare ale Muresului dispar sub mantia de loess, respectiv, la Vest de Valea Ierului. Si ca altitudine relativa este tot a doua dupa Campia Vingai, fiind cu 5-10 m mai ridicata decat Campia Aradului.

Relieful major reprezinta, genetic, o campie piemontana terminala, deoarece sub loess se afla o structura de conuri aluviale ale Muresului. Ca functie prezenta, este totusi o campie tabulara, acoperita cu loess, in care se intercaleaza 3- 5 soluri fosile.
Suprafata este presarata cu multe crovuri, adanci de 2-4 m si cu axa mare de sute de metri. Acestea au tendinta de alungire N-S, probabil din cauza vanturilor, dar si dupa sensul de curgere al apei freatice si conform cu dispunerea si inclinarea straturilor impermeabile. Se observa, de asemenea, multe concretiuni calcaroase cu forme variate: viermiforme, discoforme, rulate etc.
Densitatea fragmentarii naturale a campiei a fost accentuata, in special in ultimul secol, de om prin saparea a numeroase canale colectoare sau de irigatii, canale cu o latime de 3-4 m, care au produs o puternica incizie in suprafata campiei.

Resursele de apa
Localitatea Peregu Mare apartine bazinului hidrografic al raului Mures. Acesta isi pune amprenta atat pe evolutia retelei hidrografice de suprafata cat si a celei subterane. Apa subterana

Apele freatice sunt cantonate in depozite cuaternare alcatuite din nisipuri cu granulometrie diferita, pietrisuri cu intercalatii de argile, prafuri argiloase sau argilo-prafoase. In partea superioara a acestor depozite permeabile se dezvolta formatiuni cu o permeabilitate mai redusa care fac ca in anumite zone nivelele hidrostatice sa prezinte caractere ascensionale. In acelasi timp, formatiunile cu granulometrie fina si aparitia unor orizonturi genetice de soluri impermeabile, bine dezvoltate, fac ca deasupra acestora (0,4-0,6 metri) sa se acumuleze strate acvifere sezoniere(suprafreatice) influentate de conditiile climatice, motiv pentru care prezinta oscilatii sezoniere accentuate. Aceste strate sunt discontinue si se afla in interdependenta cu stratele freatice propriu-zise.

Nivelurile apelor freatice in campia joasa se intalnesc intre 0,0 si 3,0 metri, exceptie fac areale reduse de 3,0-5,0 metri care sunt situate in zonele grindate. Niveluri de 0,0-2,0 metri se intalnesc in zonele depresionare si pe fostele albii parasite. In zonele inalte, apele freatice se dreneaza mai repede (din cauza materialului mai grosier al stratului acvifer) decat in zonele plane si depresionare. Alimentarea panzelor acvifere se face in cea mai mare parte din precipitatii si mai putin din Mures. Conditiile cele mai favorabile de alimentare sunt in zona in care predomina materialele ceva mai grosiere.

Maximele de nivele se produc, de regula, in lunile februarie si martie. In continuare nivelul scade treptat pana in lunile octombrie-noiembrie cand se inregistreaza valorile minime.

Nivelul hidrostatic, avand adancime relativ mica este supus si influentei climatice in sensul ca primavara cand se produc infiltratii acesta se ridica usor, iar vara, cand evapotranspiratia creste, nivelul scade. Oscilatiile nivelului freatic prezinta amplitudini de 1,0-1,5 metri in apropierea Muresului, in depozitele grosiere, ele pot atinge pana la 2,0-2,5 metri, iar in zonele de interfluvii, acestea sunt situate intre 0,5-2,5 metri. Datorita amplitudinii mari, in depresiuni nivelele freatice se intalnesc uneori la suprafata sau aproape de suprafata din care cauza se semnaleaza fenomene de baltiri. Oscilatii ale nivelurilor freatice se intalnesc si de la un an la altul , functie de regimul precipitatiilor. Trebuie subliniat ca tendinta in ultima vreme este ca aceste niveluri sa scada.

Regimul apelor freatice este puternic influentat de indiguiri si desecari. Reteaua canalelor de drenaj de adancime construita in toata campia a determinat inlaturarea partiala a panzelor de ape suprafreatice si a contribuit la coborarea nivelului freatic.
Chimismul apelor freatice. Orizonturile acvifere cantonate in depozite grosiere in care si circulatia apei este mai mare, mineralizarea si duritatea prezinta valori reduse. Calitate mai slaba au apele din zonele joase, unde drenajul este lent si unde depozitele fine din acoperisul acvifer ingreuneaza regenerarea apelor subterane prin infiltratii verticale. Chimismul variaza de la un foraj la altul pe distante relativ reduse. Reziduul fix al apelor freatice poate varia intre 0,4 si 1,5 gr/ litrul de apa, deci intalnim toata gama de ape, de la dulce la salcie.

Apele de adancime din zona Campiei Semlacului sunt cuprinse in marea unitate a Bazinului Artezian Vestic. Puternica fragmentare a soclului conditioneaza un circuit propriu care face ca la suprafata sa apara ape termale. In forajele efectuate in Campia Muresului pana la adancimi de 424 metri, in depozite cuaternare, au fost distinse 12 orizonturi acvifere ascensionale. Apele de suprafața
Raul Mures constituie principala artera hidrografica situata la 10-15 km sud de teritoriul comunei Peregu Mare. Evolutia sa reprezinta cea mai importanta si mai complexa evolutie de vale din Campia Banatului. Muresul este cel mai mare afluent al Tisei, ca debit, iar in campie a divagat pe cele mai mari suprafete si a format cele mai extinse conuri de dejectie din Campia Tisei. Cantitatea de aluviuni este, in prezent ceva mai mica decat la Somes vastitatea conului sau explicandu-se prin aceea ca ele se imprastie pe un fundament mai ridicat, desi mai faliat, si unde subsidenta a fost mai atenuata. De asemenea, marea extensiune a conurilor Muresului a fost determinata de distanta mare dintre cele trei arii de subsidenta care au atras periodic raul sau brate ale sale (Sarret- confluenta Crisurilor Szeged-confluenta Mures-Tisa si Timisoara-Timisul Inferior). Din cauza influentei aproape concomitente asupra sa a acestor areale subsidente si a lipsei unor rauri vecine de proportia sa , fenomenul de difluenta sau despletire a fost aproape o permanenta a Muresului din campie in toata evolutia sa cuaternara, dar acestea nu excludeau un curs principal. Acest curs avea stabilitate pe termen mai scurt sau mai lung si pe sectoare si era impus de jocul faliilor si a blocurilor din fundament de atractia mai activa a unuia dintre cele trei centre subsidente de la extremitati si de mersul si tasarea colmatarilor.

Reteaua hidrografica a comunei Peregu Mare este formata din canale de irigatii si desecare, dupa 1990 au fost abandomate.

Datele climatologice ale zonei
Localitatea Peregu Mare se incadreaza intr-un climat temperat continental moderat, cu usoare influente ale climatului mediteranean si oceanic, cu ierni relativ blande si cu veri calduroase si nu prea secetoase. Lantul Carpatilor il adaposteste impotriva invaziilor aerului rece continental, iar deschiderea dinspre vest permite patrunderea aerului temperat maritim.
Pentru caracterizarea parametrilor climatici s-au utilizat date de la Statia meteo Arad. Regimul termic
Temperatura medie multianuala este de 10,8 0C la Arad. Luna cea mai calda este iulie, cu temperatura medie de 21,40C. Luna cea mai rece este ianuarie cu temperatura medie de 1,4 0C. In general iernile sunt blande, fiind numeroase cazurile in care nu s-a inregistrat nici o medie negativa (20 % la Arad). Altitudinea Campiei Semlacului influenteaza in general, in mica masura temperatura aerului, cu exceptia lunilor reci, cand se produc frecvent fenomene de inversiune de temperatura, zonele joase avand temperaturi mai scazute decat zonele inalte ale campiei.

In ce priveste mersul anual al temperaturii aerului, in localitatea Peregu este un regim termic normal, ca al intregii tari, si anume: temperaturile medii lunare cresc din ianuarie pana in iulie si scad, apoi, pana in ianuarie.
O particularitate remarcabila a climei este aceea ca primavara apare brusc si mai devreme decat in restul tarii. De asemenea, mentionam diferente mari (5,20C) intre temperatura medie a lunii martie (5,80C) si aprilie (11,00C). Ridicarea brusca a temperaturii se datoreaza extinderii dorsalei anticiclonului Azoric peste partea sudica a Europei.

Diferenta mare de temperatura medie (5,50C) apare si intre luna septembrie (17,00C) si luna octombrie (11,50C). Intre celelalte luni diferentele de temperaturi medii sunt mai mici. Particularitatile termice sunt un rezultat al pozitiei geografice si a interactiunii circulatiei atmosferice cu relieful, rol important avand pozitia muntilor, ca paravan, in calea maselor de aer reci din nord si nord-est. Lantul Carpatilor bareaza invaziile aerului rece continental (anticiclonul Siberian), in schimb, influentele maselor de aer maritim se fac simtite in timpul iernii, dand o nuanta mai blanda climei din aceste parti ale tarii.

Analizand temperatura medie pe anotimpuri se constata ca iarna este mai blanda, avand valoarea medie de 0,2OC. Iernile, relativ blande, sunt o consecinta a influentei maselor de aer mediteranean.

Anotimpul de vara este calduros avand valoarea medie de 20,50C. Anotimpurile de tranzitie au o temperatura medie mai apropiata: 11,00C-primavara si 11,40C-toamna. In general, anotimpul de toamna prezinta valori termice mai constante comparativ cu cele de primavara, datorita faptului ca, de obicei, toamnele se gasesc sub influenta unui anticiclon pronuntat care mentine timpul senin si cald mai multe saptamani la rand.
Amplitudinea termica medie anuala este de 22,50C ceea ce justifica incadrarea zonei in climatul temperat continental.
Temperatura medie a perioadei vegetative (1 aprilie-1 octombrie) este de 17,60C.

Cea mai ridicata temperatura medie lunara s-a inregistrat in luna august 1952, fiind de 24,30C. Cea mai mica temperatura medie lunara in anotimpul de iarna s-a inregistrat in luna ianuarie 1942, fiind de – 9,50C. Temperatura medie anuala cea mai mare s-a inregistrat in anul 1934, fiind de 12,30C cu 1,50C mai ridicata decat cea normala, iar temperatura medie anuala cea mai mica s-a inregistrat in 1940, fiind de 8,3 0C, cu 2,50C mai scazuta decat cea normala.

Temperatura maxima absoluta s-a inregistrat in ziua de 16 august 1952, fiind de 40,40C. Minima absoluta s-a inregistrat in ziua de 6 februarie 1954, fiind de – 30,10C.
Data medie a primului inghet este la 21 octombrie. Ultimele ingheturi dispar in mod normal in luna aprilie (21 aprilie) iar in mod exceptional in luna mai. Inghetul cel mai tarziu inregistrat la Arad, a fost la 21 mai 1934. Durata medie a intervalului de zile fara inghet este de cca. 186 de zile.

Numarul zilelor de iarna (cu temperatura maxima < 00 C) este de 24,3 zile.
Numarul zilelor de vara (cu temperatura maxima > 25 0C) este la Arad de 93,5 zile.
Numarul mediu al zilelor cu temperaturi tropicale (temperatura maxima > 30 0C) este de peste 30 de zile in zona Aradului. Regimul eolian

Vantul este un factor climatologic important deoarece directia lui indica originea maselor de aer care vin deasupra campiei modificand mersul vremii. Regimul vanturilor este determinat de dezvoltarea diferitelor sisteme barice care traverseaza Campia Semlacului: -anticiclonul Azoric, anticiclonul Euroasiatic, ciclonul Islandic si ciclonul Mediteranean.
Vantul dominant la Peregu Mare este cel din sectorul sud-estic (13,7 %) si sudic (13,0 %). Aceste valori scot in evidenta influenta dominanta a maselor de aer mediteranean care determina un climat cu o nuanta mai blanda. De mentionat este si frecventa destul de ridicata a vanturilor din sectorul nordic (12,4 %) si nord-vestic (10,7 %) care aduc mase de aer rece.

Daca analizam frecventa vantului pe anotimpuri, la Peregu Mare, constatam ca in anotimpul de iarna vantul bate din sectorul sudic (17,3 % in decembrie si 17,1 % in februarie) si din sectorul sud-estic (16,2 % in ianuarie), dominand deci masele de aer mediteranean. In anotimpul de primavara domina vantul din sectorul nordic (15,2 % luna aprilie) si sectorul sud-estic (13,9 % luna aprilie).

Anotimpul de vara, vantul dominant este cel din sectorul nord-vestic (15,6 % in luna iunie si 15,3 % in luna iulie ), care aduce mase de aer umed din Oceanul Atlantic. In acest anotimp mai sunt frecvente si vanturile care bat din sectorul nordic (14,6 % in luna iunie si 13,4 % in luna iulie). In anotimpul de toamna, vantul dominant este cel de sud-est (17,5 % in noiembrie) si de sud (16,9 % in noiembrie).

Procentajul cel mai mare de timp cald s-a inregistrat la Arad, in luna octombrie (29,5 %) si septembrie (26,8 %). In aceste luni intensitatea fronturilor este slaba, dominand deasupra campiei anticiclonul Continental.
Cele mai mari valori ale vitezei medii anuale a vantului le prezinta vantul de nord si de nord-vest (4,4 m/s respectiv 4,1 m/s).
In anotimpul de iarna, vantul de nord are cea mai mare viteza (4,5 m/s in ianuarie). La fel si in timpul primaverii (5,9 m/s in luna mai). In anotimpul de vara cea mai mare viteza o are vantul de nord-vest (4,5 m/s in luna iulie) si cel de nord (4,2 m/s in lunile iunie si iulie). Toamna, vantul de nord-vest are cea mai mare viteza (4,3 m/s in noiembrie).
Frecventa cea mai mare o au vanturile cu viteze de sub 5 m/s, iar cele mai putine sunt vanturile cu viteze de peste 13 m/s. Umiditatea aerului

Umiditatea relativa medie anuala atinge valori mari (77 %) fiind influentata de frecventa ridicata a maselor de aer de origine atlantica sau mediteraneana. Mersul anual al umiditatii relative medii prezinta doua maxime si doua minime bine conturate, dar inegale ca intensitate. Maximul principal apare in decembrie si corespunde intensificarii activitatii ciclonice din nordul bazinului Marii Mediterane, urmata de invazia aerului rece si umed; maximum secundar apare in luna iunie, cand regimul precipitatiilor prezinta valorile cele mai ridicate. Umezeala relativa este atenuata in aceasta perioada de temperaturile ridicate.
Urmarind numarul mediu al zilelor cu umiditate relativa mai mare sau egala cu 80 % se observa ca frecventele cele mai mari se inregistreaza iarna, de regula in decembrie (20,9 zile), pentru ca apoi sa scada spre lunile de vara atingand un minim in august (1,8 zile). Nebulozitatea aerului

Nebulozitatea medie anuala este de 5,8 iar in cursul unui an variaza intre 8,1- 4,0. Anotimpul cu cea mai mare nebulozitate este iarna, cand gradul de acoperire variaza intre 8,1 si 7,0; anotimpul cel mai putin noros este vara, cu valori cuprinse intre 4,0 si 5,2. Precipitațiile
Regimul pluviometric este influentat de circulatia maselor de aer oceanic, cat si a celui tropical maritim determinand un plus de precipitatii fata de extremitatile sudice si estice ale tarii.
Precipitatiile medii anuale la statia meteo Arad au valori de 564,2 mm. cu variatii foarte mari de la un an la altul (275,2 mm / an in 1928 si 853,0 mm / an in 1915).

Pe anotimpuri, repartitia precipitatiilor este urmatoarea : vara 33 %, iarna 20 %, primavara 25 %, toamna 22 %.
Cantitatile lunare de precipitatii, la fel ca si cele anotimpuale, sufera din cauza fluctuatiilor circulatiei atmosferice, abateri neperiodice insemnate. In acest sens a existat luni lipsite complet de precipitatii: iunie 1930, septembrie 1946 , decembrie 1942 etc. precum si luni in care cantitatile de precipitatii au depasit de 4-5 ori media lunara. Precipitatiile medii lunare prezinta un maxim puternic in lunile mai ( 62,3 mm ) si iunie ( 71,5 mm), sub influenta maselor de aer umed oceanic si datorita convectiei termice, precum si un maxim secundar in noiembrie (54,4 mm).
In perioada de vegetatia (01.04-01.10) se inregistreaza 317,7 mm (56,31 %- din cantitatea anuala).
Ploile torentiale cad in general in lunile de vara, fiind produse de norii cumulonimbus ai frontului rece, contribuind la aceasta si factorii locali (convectia termica).

Numarul mediu al zilelor cu ninsoare este de 18,3; cele mai numeroase zile fiind in luna ianuarie (6,0). Data medie a primei ninsori este 1.12 si a ultimei ninsori este 12.03. Durata medie a intervalului posibil cu ninsoare si cu strat de zapada este de 102 zile, iar numarul mediu al zilelor cu strat de zapada este de 31,4 zile anual. Grosimea medie a stratului de zapada prezinta cea mai mare valoare in lunile ianuarie si februarie (variaza intre 2,6 si 5,2 cm.).

Primaria Peregu Mare

Adresa: Str. Principala, nr. 137, cod 317240, jud. Arad
Tel: 0257 459101
Fax: 0257 459161
Email: primariaperegulmare@yahoo.com
Internet: www.comunaperegumare.ro

Copierea textelor, imaginilor etc de pe www.putereagricola.ro este permisa cu conditia de a se preciza sursa (cu link activ) si autorul.

Pentru cei care sunt mandri ca traiesc in Romania si au cunostinta de lucruri utile, frumoase din judetul, comuna, satul lor, ii invitam sa ne trimita informatiile la adresa romania@putereagricola.ro pentru a putea fi postate pe website. Va multumim ca vreti sa faceti parte din comunitatea PutereAgricola.ro!